general, yoga

Gherandha Samhita – rezumat


Este un text compus sub forma unui dialog între Gheranda și discipolul său Candakapali și cuprinde 7 capitole. În text nu se folosește numele de hatha yoga ci ghatasthayoga unde ghata se referă la corp și nu doar în sensul de corp fizic ci de tot ceea ce constituie acel vehicul pe care îl folosim în lume, concret și subtil. Este o yoga care pornește de la corp și în carte sunt menționate peste 100 de practici care cuprind purificări, posturi, mudra, tehnici de pranayama, de meditație. Este de orientare vaishnavită lucru mai clar în ultima parte.

196174216674_10153333728461675

Textul este considerat ulterior lui Hatha Yoga Pradipika, copiile care au ajuns până în zilele noastre provenind din nordul și estul Indiei. Data aproximativă a compunerii lui este sfârșitul secolului 17 începutul secolului 18.

În Gheranda se vorbește despre saptanga yoga (yoga cu 7 părți – de aici și împărțirea pe capitole și este diferită de ashtanga lui Patanjali) și este destul de mult curățat de influențele tantrice.

La fel cum o persoană mai întâi învață alfabetul și abia apoi poate să citească, la fel învățând tehnicile yogăi ea poate să atingă cunoașterea Realității.”

Corpul se erodează în timp asemeni unui vas de lut nears scufundat în apă. De aceea corpul trebuie pregătit prin arderea lui în focul Yogăi.”

Primul Capitol – despre purificare

Începe, ca orice tratat spiritual, cu un omagiu adus maestrului primordial (în varianta lui Sri Chandra Vasu) după care este prezentat contextul compunerii acestui text. Într-o zi Chanda Kapali se duce la coliba lui Gheranda și cu devoțiune și umilință îi cere acestuia să îl învețe ”yoga corpului” care îl va conduce spre cunoașterea Adevărului Ultim.

Gheranda este bucuros de întrebare și răspunsul este textul lui Gheranda Samhita. Introducere este menită să arate importanța practicii și cunoașterii (nu există putere mai mare decât cea care provine din yoga și un prieten mai bun decât cunoașterea, jnana), prevenindu-ne cu privire la obstacole (maya, iluzia și ahamkara, egoul).

Cele șapte metode de a antrena corpul (de a-l arde în focul yogăi astfel încât apa vieții să nu îl macine ca pe un vas de lut nears) sunt: purificarea, forța, fermitatea, calmul, lipsa greutății (a fi ușor, lipsita de densitate), realizarea adevărului și libertatea.

Purificarea este atinsă prin cele 6 metode (shatkarma kriya), forța prin practica posturilor (asana), fermitatea este atinsă prin mudra, calmul este dobândit prin pratyahara, a deveni ușor (laghima), lipsit de densitate se poate prin practica lui pranayama, cunoașterea de Sine (realizarea Adevărului Ultim) este atinsă prin dharana iar libertatea prin samadhi.

Se vorbește despre purificare ca fiind primul pas în pregătirea pentru realizare și se recomandă practica celor 6 metode de purificare sau shatkarma kriya: dhauti, basti, neti, nauli, trataka și kapalabhati.

A. Purificările (dhauti) sunt de 4 feluri: antardhauti, dantadhauti, hriddhauti, mulashodhana

1.antardhauti – purificările interioare care la rândul lor sunt de 4 feluri: a) vatasara (aerul este înghițit și eliminat după ce trece prin traseul digestiv), b) varisara (apa este înghițită și eliminată după ce trece prin traseul digestiv), c) vahnisara sau agnisaraa (prin foc, o formă de uddiyana repetată de 100 de ori) și d) bahiskrita (reținerea aerului înghițit pentru o oră și jumătate și spălarea intestinului gros).

2. Danta dhauti reprezintă cinci purificări: rădăcina dinților, rădăcina limbii, cele două urechi și sinusul frontal.

  1. Danta mula dhauti – curățirea dinților, este văzută ca fiind o practică importantă care să fie practicată în fiecare dimineață pentru a menține sănătatea acestora. Se face cu o rășină de accacia sau cu lut, masând în special gingiile.
  2. Jivha śodhana – curățarea limbii, care se face cu trei degete cu care se spală baza limbii pentru a elimina flegma și impuritățile. De asemenea se urmărește lungirea limbii (pentru a realiza astfel o mudra faimoasă, khechari mudra) prin tragerea ei în fiecare zi, dimineața și seara, cu un clește de fier după care este masată cu unt și lapte.
  3. Karna dhauti, curățirea urechilor se face prin spălarea lor cu degetul arătător și se spune că va conduce la auzirea sunetelor subtile.
  4. Kapala Randhra – este masarea palatului (cerul gurii), cât mai în spate, folosind degetul mare de la mâna dreaptă care elimină bolile datorate lui kapha, purifică nadiurile din zonă și clarifică vederea.

  3. Hriddhauti purificarea inimii este de 3 feluri, cu o tulpină, prin vomitare și cu o bucată de țesătură.

  1. Danda dhauti implică înghițirea tulpinii unor plante speciale (să fie moi, să nu rănească esofagul).
  2. Vamana dhauti – se bea foarte multă apă (de preferință ușor sărată) și după ce se privește pentru un timp în sus, se vomită apa. (În text este recomandat după ce se mănâncă însă este foarte posibil ca aceasta să fie o modalitate folosită în cazurile de indigestie sau de ingerare a unor substanțe toxice).
  3. Vastra sau vaso dhauti – se înghite o fâșie (lată de 4 degete) de pânză subțire după care este trasă afară.

4. Mula śodhana – curățarea anusului se face fie cu o tulpină de turmeric fie cu degetul mijlociu care sunt introduse cu grijă în anus, spălându-l cu apă, din nou și din nou.

B. Basti sunt de două feluri: umede (jalabasti) și uscate (śuṣkabasti). Jala este practicată în apă iar śuṣka pe uscat.

  1. Jala basti se face în apă, stând ghemuiți cu un tub în anus, relaxându-l și contractându-l (se poate face o formă de contracție a abdomenului care permite apei să fie trasă în intestinul gros, ca într-un fel de clismă naturală).
  2. În paśchimottanāsana (în ediția Kaivalyadhama se specifică că nu este vorba de postura cu același nume ci de ridicarea bazinului când se stă întins pe spate) se mișcă abdomenul (uddiyana bandha) și se realizează în mod repetat aśvinī mudra.

C. Neti kriya se realizează introducând o fâșie subțire de pânză pe o nară și scoțând-o apoi pe gură.

D. Laukiki yoga sau nauli kriya – se mișcă stomacul dintr-o parte într-alta (o mișcare ca de val a mușchilor abdominali).

E. Trataka – se privește un obiect mic și simplu fără să se clipească până apar lacrimile. Prin practica acestei metode este realizată cu mai multă ușurință Śāmbhavī mudrā, sunt vindecate bolile ochilor și îmbunătățită vederea.

F. Bhalabhati (kapalabhati la Vasu) se practică în trei moduri:

  1. Vatakrama (vamakrama la Vasu) – respirația alternă, se inspiră pe nara stângă se expiră pe nara dreaptă, se inspiră pe nara dreaptă se expiră pe nara stângă, se realizează rapid, fără retenții.
  2. Vyutkrama – se trage apă prin cele două nări și se dă afară pe gură.
  3. Śitkrama – se trage apă pe gură și se dă afară pe nas.

A doua lecție (al doilea capitol) – despre asana

Aici se prezintă posturile, mai precis 32 de asana. Acestea sunt alese din 84 care sunt considerate a fi cele mai importante dintre cele 84000 pe care le-a revelat Shiva lumii.

  1. Siddhasana – postura perfectă
  2. Padmasana – postura lotusului
  3. Bhadrasana – postura binecuvântată
  4. Muktasana – postura eliberării
  5. Vajrasana – postura diamantului
  6. Svastikasana – postura prosperității
  7. Simhasana – postura leului
  8. Gomukhasana – postura botului de vacă
  9. Virasana – postura eroului
  10. Dhanurasana – postura arcului
  11. Mritasana – postura cadavrului
  12. Guptasana – postura ascunsă
  13. Matsyasana – postura peștelui
  14. Matsyendrasana – postura regelui peștilor
  15. Paschimottanasana – postura întinderii spatelui (cleștele)
  16. Gorakshasana – postura lui Goraksha
  17. Utkatasana – postura pe vine în ridicare
  18. Sankatasana – postura dificilă
  19. Mayurasana – postura păunului
  20. Kukutasana – postura cocoșului
  21. Kurmasana – postura broaștei țestoase
  22. Uttana Kurmasana – postura întinsă a broaștei țestoase
  23. Mandukasana – postura broaștei
  24. Uttana mandukasana – postura întinsă a broaștei
  25. Vrikshasana – postura copacului
  26. Garudasana – postura vulturului
  27. Vrishasana – postura taurului
  28. Shalabasana – postura lăcustei
  29. Makarasana – postura crocodilului
  30. Ushtrasana – postura cămilei
  31. Bhujangasana – postura cobrei
  32. Yogasana – postura uniunii

A treia lecție (capitol) – despre mudra

Sunt prezentate pe lângă mudra (gesturi, atitudini în contextul yogăi cu toate că termenul semnifică pecete sau sigiliu) și cele trei bandha-uri principale (contracția perineului, retragerea abdomenului și contracția gâtului).

Goraksha afirmă că sunt 25 de mudra prin practica cărora este atins succesul în yoga.

  1. Mahamudra – mudra extraordinară
  2. Nabho mudra – mudra cerului (limba este păstrată în sus, pe cerul gurii toată ziua)
  3. Uddiyana Bandha – retracția abdominală
  4. Jalandhara Bandha – contracția gâtului
  5. Mula Bandha – contracția rădăcină, contracția perineului
  6. Maha Bandha – contracția extraordinară
  7. Mahavedha – marea străpungere – o formă mai complexă de mahabandha în care sunt folosite cele trei bandha-uri principale
  8. Khechari mudra – mudra spațiului nesfârșit (limba este dusă în spate pentru a bloca trecerea aerului, motiv pentru care limba este nevoie să fie alungită)
  9. Viparitakarani mudra – mudra inversă
  10. Yoni mudra – mudra organului sexual feminin – în siddhasana sunt blocate căile simțurilor cu degetele și se inspiră cu limba în kaki mudra (mudra corbului)
  11. Vajroli mudra – mudra energiei trăznetului
  12. Shakti chalana mudra
  13. Tadagi mudra – mudra rezervorului (tadagi) – uddiyana în paschimottanasana
  14. Manduki mudra – mudra broaștei
  15. Śambhavi mudra – fixând privirea între sprâncene, contemplă-l pe ātman
  16. Cele cinci dharana mudra – contemplarea celor 5 tattva
  17. Aśvini mudra – mudra ființelor celeste (aśvini sunt asemeni cailor, dar de natură celestă)
  18. Pāśini mudra – mudra lațului
  19. Kāki mudra – mudra ciocului de corb
  20. Matangini mudra – mudra elefantului
  21. Bhujangini mudra – mudra cobrei

Capitolul se încheie (în varianta lui Vasu, pentru că celelalte se încheie cu Bhujangini mudra la sutra 70) cu descrierea unor efecte generale ale mudrelor, faptul că e bine să fie păstrate secrete și oferite doar celor merituoși.

”O, Chanda, ce aș putea să îți spun mai mult? Nu există nimic în această lume care să ofere succesul mai rapid decât aceste mudra”.

A patra lecție (capitol) – pratyahara (retragerea simțurilor, interiorizarea)

Pratyahara este cea care distruge toate pasiunile înlănțuitoare. Metoda este simplă, oriunde ar rătăci mintea, ea este întoarsă spre ātman, adusă sub controlul Sinelui. Vederea, auzul (fie că auzim lucruri plăcute sau neplăcute), mirosul (mireasmă sau miasmă), gustul (dulce, amar sau acru), atingerea (rece sau caldă), toate simțurile este nevoie să fie aduse sub controlul Sinelui, a lui ātman. Este o schimbare a atenției de la obiectul percepției, obiectul simțurilor, către cel care percepe, către cel care simte, subiectul, Sinele.

A cincea lecție (capitol) – despre pranayama, controlul suflului

La început se spune că prin practica ei, omul devine ca un zeu.

Patru condiții sunt necesare: un loc potrivit, un timp potrivit, mâncare bună și moderată cantitativ, purificarea nadiurilor (traseelor subtile ale energiei).

Să nu se practice într-o țară prea îndepărtată (de casă), în pădure, într-o capitală sau într-o mulțime. Dacă se face așa, practica va fi lipsită de succes. Într-o țară prea îndepărtată îți poți pierde credința, în pădure ești lipsit de apărare, în mijlocul unei zone prea populate există prea multă expunere pentru că va fi deranjat de curioși.

Iată cum sunt descrise condițiile în care să fie practicată (mergând până la a descrie cum ar trebui să fie făcută coliba sau căsuța în care se locuiește pe perioada sadhanei): ”Într-o țară bogată, în care se primește pomană ușor și unde nu sunt lucruri care să te distragă, va trebui să construiești o colibă având și o curte mică. În mijlocul curții să fie o fântână și un rezervor. Coliba să nu fie nici prea înaltă și nici prea joasă, să fie liberă de insecte”.

Sunt și descrieri ale sezoanelor în care este bine să se înceapă (după o împărțire specifică astrologiei indiene). Sunt preferate primăvara și toamna pentru moderație (și pentru momentul de echilibru dintre zi și noapte).

Sunt oferite apoi indicații privind alimentația, care este important să fie moderată. Mâncarea să fie pură, dulce, uleioasă și să umple doar jumătate de stomac, să fie bună la gust și să fie mâncată ca ofrandă către Divin. Să se umple jumătate de stomac cu mâncare, un sfert cu apă și un sfert să fie lăsat pentru mișcarea aerului. La început să fie evitate mâncărurile amare, acre, sărate, puternic mirositoare, uscate, laptele acru, iaurtul, legumele grele, alcoolul, etc. Sunt oferite indicații atât cu privire la alimentele care ar trebui să fie consumate cât și cu privire la cele care ar trebui să nu fie mâncate.

Să fie evitate călătoriile prea dese, compania femeilor și statul prea mult la foc.

Să se mănânce hrană ușor digerabilă, plăcută, ușoară, care hrănește constituenții de bază ai organismului. Ar trebui să evite baia de dimineață (înainte de răsărit), postul, sau orice generează oboseală sau suferință fizică. Similar ar trebui să evite să mănânce o singură dată pe zi sau să nu mănânce deloc.

Să stea pe o saltea groasă de iarbă, o piele de antilopă, o piele de tigru sau o pătură cu fața către est sau către nord. Apoi, după ce și-a purificat nadi-urile să practice pranayama”.

Urmează apoi o descriere a ceea ce înseamnă purificarea nadi-urilor care poate fi samanu și nirmanu (cu folosirea minții sau fără folosirea ei). Samanu se face prin mantra și nirmanu prin tehnicile de purificare descrise în capitolul respectiv.

Ca metodă de purificare a nadi-urilor se inspiră pe nara stângă repetând vayu bija (yam) de 16 ori (puraka – ”umplerea” inspirația), apoi se face retenție 64 de rostiri ale mantrei după care se expiră pe nara dreaptă 32 de rostiri ale mantrei. Se repetă în sens invers (inspir pe nara dreaptă, expir pe nara stângă) de această dată cu mantra focului (ram).

Apoi fixând privirea în vârful nasului și contemplând reflexia luminoasă a lunii, din nou inspirație 16 rostiri ale mantrei tham pe nara stângă, retenție 64 rostiri ale mantrei vam (apă, apas) și expirație pe nara dreaptă 32 rostiri ale mantrei lam (pământ prithivi).

Sunt descrise apoi cele 8 tipuri de retenție a respirației, cele 8 kumbhaka.

1. Sahita, care este de două feluri, cu sămânță și fără sămânță, funcție de faptul că se rostește bija mantra sau nu. Este o formă de respirație alternă, cu ritmare (20, 80, 40 sau 16, 64, 32 sau 12, 48, 24) și realizarea lui Uddiyana la sfârșitul inspirației, chiar înainte de retenție.

2. Suryabheda Kumbhaka – se inspiră în forță pe nara dreaptă, se face jalandhara pe retenție.

Este inserată aici o paranteză cu privire la suflurile subtile (vayus), zece la număr, cinci principale (considerate interioare) și cinci secundare (considerate exterioare).

Apoi se revine la surya bhedana kumbhaka, aerul fiind expirat pe nara stângă. Procesul se repetă din nou și din nou, inspirând mereu pe nara dreaptă și expirând pe nara stângă.

3. Ujjayi kumbhaka – respirația victorioasă

4. Śitali – respirația răcoroasă, aerul este inspirat pe gură și expirat pe ambele nări.

5. Bhastrika – respirația foalelor, este o respirație din abdomen. Inspirația este lentă pe nări, dilatând abdomenul, expirația este rapidă, prin contracția abdomenului, scoțând un sunet similar foalelor fierarului. Se realizează 20 de repetări în succesiune rapidă după care se practică kumbhaka. Se repetă de 3 ori.

6. Bhramari kumbhaka – respirația bondarului. Inspirația și retenția se practică într-un loc liniștit (fără zgomote) astupând urechile cu mâinile. Se ascultă astfel sunetul interior, anahata, care se ridică din inimă.

7. Murchha kumbhaka – în retenție minte este fixată în punctul dintre sprâncene, liniștind astfel mintea și aducând fericire. Unind mintea cu Atman, beatitudinea yogăi este cu siguranță obținută.

8. Kevala Kumbhaka – este descrisă aici ajapa sadhana, repetarea subconștientă a mantrei hamsa sau soham. Este practicată în trei locuri, muladhara (perinieu), anahata (mijlocul pieptului, inima) și ajna (mijlocul frunții).

Este explicată apoi corelația între lungimea suflului (distanța de la nări în care mai poate fi simțită expirația) și stările de conștiință. Cu cât suflul este mai scurt, cu atât starea de conștiință este mai profundă, viața este prelungită iar când nu se mai simte suflul este realizată Kevala Kumbhaka

A șasea lecție (capitol) – despre dhyana

Este de 3 feluri: shtula (grosieră), jyoti (luminoasă) și suksma (subtilă). Sthula este concentrarea pe o imagine concretă, jyoti asupra luminii și suksma asupra lui brahman ca perceput ca bindu, acea sămânță a realității ultime. Sunt descrise tehnici de meditație prin vizualizare care sunt definite ca sthula dhyana deoarece se meditează asupra formei. Apoi urmează tejo dhyana prin care se spune că este realizat Sinele: ”Între sprâncene meditează asupra acelei lumini ca o aură subtilă de raze care este Pranava (AUM) și care este dincolo de puterea de cuprindere a minții”.

Sukshma dhyana este descrisă ca ascensiunea lui kundalini în brahmarandra (creștetul capului) unde se unește cu atman. De asemenea sukshma dhyana mai este realizată și prin intermediul lui Śambhavi mudra.

A șaptea lecție (capitol) – despre Samadhi

Detașând conștiința de corp, yoghinul o va dizolva în atman. Acesta este samadhi care nu este ca nici o altă stare de conștiință obișnuită. Sunt brahman și nimic altceva. Eu sunt numai brahman. Nu cunosc tristețea. Eu sunt existență, conștiință și beatitudine (sat cit ananda). Sunt mereu liber și sunt mereu ceea ce sunt.

Samadhi este de 4 feluri:

  1. Dhyana samadhi – prin intermediul lui Śambhavi mudra
  2. Nada samadhi – prin intermediul lui Kechari mudra
  3. Rasananda samadhi – prin intermediul lui Bhramari mudra
  4. Laya samadhi – prin intermediul lui Yoni mudra

Mai există o a cincea formă de samadhi – Bhakti yoga samadhi (atins prin contemplarea în inimă a zeității personale) și o a șasea formă numită Raja Yoga samadhi, atinsă prin mano murchha kumbhaka (care unește mintea cu atman).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s