Cât, când, ce, de câte ori să practic yoga?


Într-un articol trecut povesteam despre o întrebare frecventă, adresată de cei care încep să mediteze (Cât timp?), iar răspunsul era destul de nuanțat pentru că nu există o rețetă universală. Desigur, este bine să medităm regulat și să medităm o perioadă de cel puțin 20 de minute când ne așezăm pentru asta, însă dacă timpul nu…

Spiritual, dar nu religios


Există o întrebare care gravitează în jurul meu ori de câte ori mă aflu în sală, în faţa oamenilor veniţi să afle despre yoga. O întrebare nu foarte clară, negândită în întregime şi cu atât mai puţin rostită. Dacă ar fi să o concretizez în cuvinte, ea ar fi: ”Care e religia ta?” Sună destul…

Un minut sau o suta de ani


A început un nou an şi timpul, cel puţin pentru mine, în tabăra de meditaţie, subiectiv, a avut o curgere aparte. Mai mulţi prieteni mi-au spus că pentru ei timpul pare că s-a accelerat, zilele par să se fi scurtat, anii să treacă mai repede… Şi totuşi, pentru mine, a fost o săptămână lungă, un…

Unitate şi unicitate


Există în noi o tendinţă de a căuta numitorul comun, acel ceva general care se regăseşte în toate situaţiile cu care ne întâlnim în viaţă. Vrem să găsim unitatea, acel ceva misterios care leagă toate lucrurile între ele, care undeva la un nivel profund ne face să fim asemănători, sa fim uniţi prin firele invizibile…

Universul ca o fiinţă


Aseară am avut o revelaţie. Nu ca aceea pe care a avut-o Moise pe muntele Sinai, ci una obişnuită, din cele care ne limpezesc din când în când gândurile şi ne lasă mintea liniştită, cel puţin pentru o vreme. Poate că logica ei, partea intelectuală a acesteia, nu reprezintă cine ştie ce eveniment extraodinar. E…

A fi profesor


Astazi a fost din nou zi de curs în Bucureşti şi m-am întors cu o întrebare. Ce înseamnă să fii profesor în yoga? În ce măsură relaţia cu care m-am obişnuit la şcoală ori în facultate, se aplică în situaţia mea? De mai bine de 15 ani ajung în faţa oamenilor cu dorinţa de a…

Lumina unei lumânări într-o zi însorită


Avem nostalgia copilăriei, a timpului când cineva avea grijă de nevoile noastre, ne hrănea, ne mângâia. Este o nostalgie a lipsei de răspundere personală, în care Dumnezeu, maestrul, Universul, ”Cineva” are grija de noi, ia deciziile în locul nostru, îşi asumă voinţa pentru soarta noastră. În acelaşi timp ne dorim libertatea, am vrea să avem…

Răbdare


Trăim vremuri grăbite şi asta nu mai este de mult o surpriză pentru nimeni. Suntem într-un constant mers-alergare de la un loc la altul, de la un ţel la altul. Şi avem nevoie de rezultate, avem nevoie de ele acum. ”Nu avem timp” să aşteptăm ca ele să crească în noi, să crească cu noi….

Despre obişnuinţă


Îmi petrec mult timp la birou, în faţa calculatorului şi am realizat că poziţia pe care o am acolo, tocmai datorită repetării îndelungate, are efecte asupra modului în care practic posturile. Există tendinţa de a sta puţin adus de umeri, există tendinţa de a sta ”picior peste picior”. Aşa că într-una din zile mi-am propus…