Yama şi Niyama


Probabil pentru a semăna mai mult cu cele zece porunci ale creştinismului, în yoga occidentală s-a popularizat mai mult varianta „prescurtată” pe care Patañjali o prezintă cu privire la Yama şi Niyama. Cu toate acestea mai multe texte tradiţionale yoghine (Haṭhayogapradīpikā, Shandilya şi Varāha Upaniṣad) vorbesc de 20 de reguli de conduită, interioară şi exterioară.

1 Yama reprezintă anumite „înfrânări”, „constrângeri” sau „restricţii” privitoare la viaţă şi la relaţia noastră cu mediul şi oamenii din jur.

Cele 5 yama descrise în Yoga Sūtra sunt următoarele:

a. Ahiṃsā sau non violenţa.

Implică să nu facem rău nici unei fiinţe vii şi implicit să nu ne facem rău nici nouă. Este iubirea necondiţionată şi plină de respect pentru tot ceea ce există, iubire manifestată în fapte, gânduri, tendinţe.

b. Satyā sau adevărul
Implică rostirea adevărului în orice situaţie, evitând totuşi ca prin aceasta să încălcăm prima regulă sau cu alte cuvinte să facem rău. Unii o mai descriu şi prin abţinerea de la minciună. Satya este totodată şi recunoaşterea clipă de clipă a Adevărului Divin.

c. Asteya sau a nu fura
Implică să nu ne însuşim obiecte sau chiar idei care nu ne aparţin (nu în sensul de a nu învăţa ce au spus alţii, ci de a nu prezenta acele idei ca fiind ale tale)

d. Brahmacarya sau controlul energiei sexuale
Implică păstrarea potenţialului sexual, evitarea pierderii acestuia prin abstinenţă activă (adică prin reorientarea energiilor lăuntrice în scopuri spirituale).

e. Aparigraha sau lipsa avariţiei
Implică să nu acumulăm lucruri sau cunoştinţe de care nu avem nevoie şi să nu fim ataşaţi de bunurile noastre.

Cele 10 yama pe care le găsim în alte tratate yoghine sunt:

a. Ahiṃsā sau nonviolenţa

b. Satyā sau rostirea adevărului

c. Asteya sau a nu fura

d. Brahmacarya sau controlul energiei sexuale

e. Kṣamā sau răbdarea
Implică trăirea în prezent, aici şi acum fără aşteptări ori regrete inutile care să ne tulbure mintea. De asemenea răbdarea de a practica meditaţia până ce efectele sale încep să se manifeste.

f. Dhṛti sau perseverenţa
Implică capacitatea de a depăşi obstacolele care stau în calea practicii spirituale, de a merge până la capăt în direcţiile pe care ni le propunem.

g. Dayā sau compasiunea
Implică o manifestare plină de bunătate, iubire şi înţelegere faţă de toate fiinţele.

h. Ārjava sau onestitatea
Implică să fim sinceri şi oneşti, evitând să păcălim sau să înşelăm pe cei din jurul nostru.

i. Mitāhāra sau dieta cumpătată
Implică să evităm să mâncăm prea mult sau prea puţin şi de asemenea să consumăm doar alimente pure.

j. Śauca sau puritatea
Implică evitarea producerii şi acumulării impurităţiilor în corp, minte şi vorbire (în cadrul clasificării lui Patanjali saucha este inclusă între cele cinci niyama).

2. Niyama constituie un set de „discipline” sau „respectări” (observări) lăuntrice care reprezintă aşa numitele „lucruri de făcut” în comparaţie cu yama care sunt „lucrurile de respectat”.
În Yoga Sūtra sunt descrise doar 5 niyama şi anume:

a. Śauca sau puritatea
Implică puritatea acţiunilor, rostirilor şi gândurilor. Este totodată şi menţinerea purităţii corpului fizic şi a celor subtile.

b. Saṃtoṣa sau starea de mulţumire interioară
Implică să fii mulţumit mereu cu ceea ce ai, cu ceea ce trăieşti în fiecare zi.

c. Tapas sau austeritatea
Implică realizarea cu intensitate a unei practici spirituale asumate. Implică de asemenea şi capacitatea de a îndura acţiunea contrariilor. De exemplu meditaţia în frig sau în căldură, postul, statul într-o anumită poziţie pentru o perioadă mare de timp, etc.

d. Svādhyāya sau studiul individual al textelor sacre

e. Iśvarapraṇidhāna sau abandonarea în faţa voinţei divine.
Căutarea plină de iubire a lui Dumnezeu.

Cele zece niyama cuprinse în alte tratate yoga sunt sunt:

a. Hrī: modestia şi regretul pentru greşelile facute
Aceasta implică să ne recunoaştem cu sinceritate greşelile şi să simţim sincer regretul că le-am săvârşit. Această disciplină reprezintă în fapt o practică a discriminării dintre bine şi rău şi totodată o respingere a ceea ce este negativ printr-o atitudine umilă şi lipsită de orgoliu.

b. Saṃtoṣa: starea de mulţumire interioară

c. Dāna: milostenia
Implică să dăruim fără să aşteptăm o recompensă pentru aceasta.

d. Astikya: încrederea
Implică să ai încredere în maestrul autentic, în învăţătura pe care o primeşti şi în calea către iluminare.

e. Īśvarapūjana: adorarea lui Dumnezeu
Implică să trăim devoţiunea faţă de Dumnezeu prin rugăciune, meditaţie etc.

f. Siddhānta śrāvaṇa: studiul scrierilor sacre
Implică citirea textelor care cuprind învăţăturile spirituale sau ascultarea unor oameni înţelepţi care le prezintă sau le comentează.

g. Mati: cunoaşterea
Implică dezvoltarea intelectului şi a voinţei.

h. Vrata: legămintele sacre
Implică îndeplinirea legămintelor religioase sau asumarea şi respectarea în faţa lui Dumnezeu a anumitor legăminte spirituale.

i. Japa: repetarea unei Mantra

j. Tapas: asceză, austeritate

Anunțuri

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

  1. In general multi oameni incep sa practice asane, incearca chiar meditatia, dar trec cu prea multa usurinta peste etapele de baza, care sunt aceste norme morale. As propune fiecarui cautator spiritual sa se reintoarca la acest ABC al yogai si apoi sa-si inteleaga mai bine drumul pe care-l are in fata.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s